Renaștere industrială, sănătate și educație, digitalizare și transparență
Iașul este la răscruce. Timp de 30 de ani, orașul a fost condus de o administrație coruptă și ineficientă. Rezultatele le vedem cu toții: aer irespirabil, infrastructură nesatisfăcătoare, trafic infernal, criză de locuri de parcare, criză de spații verzi, lipsă de transparență instituțională, eșec pe toate planurile.
Ieșenii merită mai mult. În primul rând, merită soluții reale, nu vorbe goale. Împreună cu colegii din USR PLUS, cu experți din mediul academic, civic și economic, am elaborat un set de măsuri pe care le voi aplica în calitate de primar al Iașului. Aceste măsuri țintesc cele mai importante probleme ale municipiului, așa cum au fost ele identificate de către ieșeni.
Parc industrial.
Acesta va avea ca scop atragerea de mari investitori, prin facilitățile fiscale disponibile parcurilor industriale. Fosta platformă CUG este o soluție pentru localizarea parcului industrial, prin reconversia zonelor funcționale aparținând vechii industrii a orașului, în acest moment abandonate și aflate în stadii avansate de degradare.
Campus pentru cercetare și inovare.
Progresul Iașului se poate realiza doar prin tehnologii noi în domenii de viitor. Tinerii ieșeni vor avea posibilitatea să facă cercetare în inteligență artificială, genetică sau robotică, domenii științifice dedicate unor industrii de avangardă care pot să facă orașul mai atractiv.
Principalele domenii culturale de referință care trebuie încurajate: arhitectura, meșteșugurile, design (grafic, vestimentar, de produs), media digitale (software, web design, aplicații mobile), organizarea în comunități creative.
Este prioritară implicarea municipalității în definirea și promovarea politicilor și acțiunilor de susținere și dezvoltare a industriilor culturale. De asemenea, este necesară o politică de promovare intensă, pe toate căile de comunicare moderne, a disponibilității Municipiului Iași în susținerea dezvoltării industriilor culturale și creative. Tinerii antreprenori de la nivel național și european trebuie atrași să interacționeze și să dezvolte competențe și conexiuni aici, în cadrul hub-urilor creative, a spațiilor de producție și a centrelor culturale și comunitare.
Acțiuni propuse:
Centru multifuncțional dedicat creativității și interacțiunii culturale (coworking space).
Este necesară dezvoltarea unui hub local cu deschidere națională si conectivitate europeană, care să integreze toate laturile creativității într-un mediu propice dezvoltării tinerilor antreprenori, care să faciliteze contactul direct, învățarea și schimbul de experiență, dezvoltarea competențelor, bunele practici antreprenoriale.
Rezolvarea problemei traficului din Iași se poate face aplicând principiile mobilității urbane moderne, adică încurajând și dezvoltând echilibrat transportul alternativ dar și infrastructură rutieră, în acord cu preferințele locuitorilor dar și cu realitățile traficului din Iași.
1.Circulația pietonală:
2. Circulația mijloacelor de transport alternativ:
3. Circulația transportului în comun:
4. Circulația autoturismelor personale
4.1 Parcări
Conform PMUD, 46% dintre parcările neregulamentare sunt pe porțiuni de „parcare interzisă”, 31% sunt parcări pe trotuar, 13% sunt parcări dublate, iar 10% sunt parcări neconforme cu marcajele.
Faza I: Reconfigurarea străzilor și a parcărilor.
Faza II: Construcția de parcări.
Faza III: Măsuri.
Pe termen lung, vor fi avute în vedere și alte măsuri, printre care:
4.2 Trafic
Pe termen lung, vor fi avute în vedere și alte măsuri, printre care:
4.3 Proiecte mari (în parteneriat cu Consiliul Județean și/sau Guvernul)
Trenul urban.
Traseul trenului urban va utiliza în mare parte infrastructura existentă, așa cum este deja prevăzut în PMUD al Municipiului Iași. Traseele existente pot prelua inclusiv traficul de mărfuri urmând a fi studiată și decisă extinderea traseelor spre viitoarea zona cargo a aeroportului și Zona Economică Liberă adiacentă.
Centura Iașului.
Rolul primordial al unei șosele de centură este de a îndepărta traficul rutier de oraș, numai că propunerea actuală este fundamental greșită pentru că nu are un impact semnificativ în această direcție. Din acest motiv, se impun următoarele măsuri:
Aeroportul Internațional Iași.
Este nevoie de extindere atât pentru traficul de persoane cu terminal pasageri, cât și pentru traficul de mărfuri, cu terminal cargo (în condițiile definirii pentru acesta din urmă a Zonei Economice Libere Iași). De asemenea, se impune suplimentarea conectivității aeroportului prin intermediul arterelor de circulație locală și județeană cu Centrele multimodale periurbane, cu segmentele Nord și Sud ale centurii ocolitoare a orașului Iași și cu viitoarele trasee ale Autostrăzilor A8 spre Republica Moldova și A7 spre Ucraina.
Centre multimodale de transport (minimum două).
Acestea vor fi principalele noduri de transfer ale categoriilor de trafic deservite de fiecare arteră de circulație județeană/regională, îndeosebi pe axele de circulație majore Est-Vest și Nord-Sud care se confruntă frecvent cu blocaje de trafic, îndeosebi în zonele periurbane ale Municipiului Iași. Urgențele maxime sunt axa dinspre Vest, în zona de legătură cu Comuna Valea Lupului prin Șoseaua Păcurari și axa dinspre Sud, în zona de legătură cu Comuna Bârnova prin Șoseaua Bucium.
Iașul Verde.
Pădurea Urbană – Plantăm 10.000 de arbori în Iași. Strategia Uniunii Europene promovează și încurajează infrastructura verde, în esență natura, în obținerea beneficiilor ecologice, sociale, estetice și economice. În viitor, politica de dezvoltare a infrastructurii gri (construcțiile) va fi de nepermis fără asigurarea infrastructurii verzi în echilibru cu aceasta. ”Infrastructura verde este de multe ori mai ieftină și mai durabilă decât alternativele oferite prin ingineria civilă convențională” (Chantal van Ham, IUCN European Programme Officer). Parisul a decis să planteze 20.000 de copaci până la finalul anului 2020, creând o „pădure urbană”. În 2018 plantase deja 10.000, una dintre cele mai ieftine și benefice măsuri pentru sănătatea locuitorilor. Plantarea a 10.000 de arbori în Iași este un proiect entuziasmant și realist. Arborii sunt o soluție pentru multe dintre cele mai presante probleme de mediu din oraș, pădurile urbane având un impact pozitiv evident. În afară de faptul că asigură habitatul propice echilibrului biodiversității urbane, arborii ajută la preluarea apei din precipitații, reduce scurgerile pluviale, protejează calitatea apei și reduce costurile de tratare. În plus, echilibrează umiditatea atmosferică, asigură confortul termic resimțit și stochează în mod natural Carbonul atmosferic. Însă cel mai important pentru Iași este că arborii acționează ca filtre naturale care absorb gazele poluante CO, O3, NO2, SO2, metalele grele și rețin particulele fine PM10 și PM2.5 în masa vegetală. Prezența arborilor în oraș poate duce la diminuarea temperaturii pe timp de vară cu 2-8°C. Nu în ultimul rând, spațiile verzi și pădurile urbane îmbunătățesc sănătatea fizică, psihică și comportamentală a oamenilor, contribuind la bunăstarea comunităților urbane.
Energie regenerabilă.
Instalăm panouri solare pe acoperișurile școlilor, instituțiilor și ale stațiilor de transport în comun, asigurând astfel energie verde pentru consumul public. Finanțarea acestor proiecte va fi făcută prin fonduri europene. Modernizarea acestor spații va include și facilități moderne, precum posibilitatea încărcării telefonului sau laptopului, în afara locuinței sau biroului, în mod gratuit.
Creăm fațade și acoperișuri verzi.
Clădirile acoperite cu vegetație reduc poluarea cu până la 20%. Odată acoperite cu plante, fațadele clădirilor vor consuma dioxidul de carbon din orașe și vor produce oxigen. Potrivit studiilor, fațadele și acoperișurile verzi absorb între 10 și 20% din pulberile în suspensie, rezultate din activitățile de transport, industriale sau comerciale. De asemenea, ele pot reduce temperatura aerului în orașe cu până la 10 grade celsius, diminuând efectul numit „insula de căldură”. Acest efect apare pentru că materialele de tipul betonului și al asfaltului absorb radiația solară într-o măsură mult mai mare decât o suprafață acoperită cu vegetație și apoi degajă căldura. Astfel, temperaturile înregistrate în orașe sunt în general chiar și cu 10-12 grade Celsius mai mari decât cele din zonele rurale apropiate. O fațadă vegetală ar putea reduce aceste temperaturi cu până la 10 grade, potrivit cercetătorilor. Un alt beneficiu identificat în studii este acela că fațadele verzi reduc nivelul de zgomot cauzat de trafic sau de alte activități umane, cu până la 10 dB, prin estomparea zgomotului de fundal din surse mai îndepărtate.
Curățăm și eliberarăm spațiile verzi de mizerie, construcții improvizate și chioșcuri, le îngrijim și le redăm comunității.
Iașul este sub nivelul de 26 de mp de spațiu verde/ locuitor stabilit ca standard de Uniunea Europeană. Deși în Registrul Spațiilor Verzi este menționată o suprafață de aproape 24 mp/locuitor, în realitate situația este cu mult diferită. În primul rând, acest Registru ia ca referință populația din 2011. În al doilea rând, în acest registru sunt incluse ca spații verzi și cimitirele și pădurile de la periferia orașului. În realitate, spațiul verde ce-i revine fiecărui ieșean este sub 18 mp. Obiectivul este să creștem această suprafață până la 26 de mp, în teren efectiv, fără artificii birocratice, fără includerea terenurilor extravilane în intravilan. Verificăm situația fiecărui metru pătrat de teren din oraș și îl punem în valoare prin plantarea de arbori și prin îngrijire periodică. De asemenea, vom demola orice amenajare ilegală care acoperă spațiul verde. Blocăm orice construcție pe spațiul verde. Includem în noul PUG spații verzi oriunde acest lucru este posibil. Impunem noilor cartiere rezidențiale să aibă spații verzi plantate cu arbori mult mai generoase și refacem aliniamentele de arbori. Segmentele de spații verzi de pe trotuare pot fi înfrumusețate prin plantarea cu flori sau montarea unui gazon (a se vedea Șoseaua/Strada Arcu, strada Gării, Tătărași și multe alte cartiere/zone).
Amenajăm malul lacului CUG II, cu o suprafață de 18.000 metri pătrați.
În zona CUG, nu există niciun spațiu de relaxare, în ciuda intensificării construirii de blocuri de locuințe și a creșterii accelerate a numărului de locuitori. Propunerea vizează regenerarea urbană a lacului CUG II, prin amenajarea spațiilor verzi degradate, plantarea de arbori, bănci, pergola și realizarea de alei pietonale.
Facem curățenie și monitorizăm deșeurile.
Vom instala containere moderne de colectare selectivă în tot orașul și vom suplimenta cartierele cu containere acolo unde frecvent gunoiul se revarsă pe stradă. Încurajăm și eficientizăm colectarea selectivă prin campanii de conștientizare stradale și door-to-door, în cartiere. Vom implementa un sistem de monitorizare a deșeurilor în timp real, pentru a putea urmări depozitele de gunoi, pubelele și camioanele și optimiza rutele de colectare folosind datele colectate și proiecțiile generate.
Amplasăm recipiente de gunoi și pungi pentru recoltarea excrementelor de la câinii cu stăpân, pe cât mai multe străzi și în parcuri.
Derulăm o campanie de conștientizare a nevoii de curățenie (“Vă rugăm curățați după câinele dumneavoastră”).
Urgentăm investițiile la centura Iașului pentru devierea traficului greu pe rute ocolitoare.
Primăria trebuie să se implice cât mai mult posibil în urgentarea investițiilor la Centura Iașului. Este inacceptabil ca tirurile și camioanele să treacă prin mijlocul orașului. Continuarea realizării centurii ocolitoare a Iaşului a fost tărăgănată după darea în folosinţă în 2012 a primului tronson (DN 28 – Valea Ursului – Lunca Cetăţuii). Deși în anul 2019 s-au alocat bani pentru realizarea tronsonului pe varianta Sud (zona Poitiers – Trei Fântâni) – proiectul întârzie nepermis de mult, lucrările nu au început. Motivul este lipsa de voință politică de a ne salva de traficul greu ce traversează orașul. Actorii politici ieșeni continuă să-și paseze responsabilitățile și nu pierd ocazia să se acuze reciproc de faptul că Iașul nu are centura mult promisă.
Investim într-o rețea proprie cu 50 de senzori de poluare.
Monitorizarea și menținerea calității aerului este unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului orașului. Fără măsurători independente, nimeni nu poate răspunde de contaminarea aerului într-un cartier sau când aerul este irespirabil, când mirosul este de nesuportat sau când este fum. Pentru a implementa măsuri de reducere a gradului de poluare, Iașul are mai întâi nevoie de informații despre modul în care nivelurile poluanților se schimbă în timp în anumite locații. Vom implementa un sistem de monitorizare și management al calității aerului în timp real bazat pe o rețea de senzori și un soft cu algoritmi de predicție. De asemenea, vom elabora pachete de măsuri pe care administrația să le aplice temporar, în cazul în care, în urma monitorizării, o zonă depășește limitele admise de poluare (de exemplu: blocarea intrării vehiculelor grele în zona afectată și direcționarea lor pe alte rute, transmiterea de recomandări către public să evite zonele afectate).
Modernizăm parcul auto al Companiei de transport public.
Vom pune accent pe cele mai prietenoase soluții pentru mediu: tramvaie moderne, autobuze electrice sau autobuze cu emisii scăzute de noxe. Un transport public bine pus la punct va avea și un alt avantaj: ieșenii vor alege să meargă cu autobuzul sau cu tramvaiul și nu cu mașina personală. Asta va însemna mai puțină aglomerație în trafic și mai puțină poluare. Vom dezvolta sistemul SMART de management al transportului urban și dezvoltarea unei rețele multimodale pentru Zona Metropolitană, care să ajute la diminuarea numărului de mașini personale în oraș.
Promovăm principiul 3R (reducere, recuperare, reciclare).
Vom derula campanii de conștientizare a necesității aplicării principiului 3R prin campanii de presă, pliante, acțiuni în grădinițe și școli. Vom dezvolta modele alternative (de tip economie circulară) care au ca scop limitarea risipei de resurse naturale și a producerii de deșeuri și vom înființa puncte de recuperare și refolosire a produselor de mobilier și electrocasnice funcționale.
Achiziționăm două stații de filtrare a aerului în Municipiul Iași pentru combaterea poluării.
O astfel de stație se bazează pe o tehnologie avansată de filtrare, prin care aerul este aspirat, iar praful fin și poluanții sunt reținute. Stația filtrează aerul pe o suprafaţă de 250.000 mp, cu o eficienţă de 95% şi purifică o cantitate de 12.000 metri cubi pe oră. Putem achiziționa în Iași două staţii de filtrare a aerului la un cost de 200.000 euro/bucata. Aceste staţii pot fi montate în două zone cunoscute pentru nivelul ridicat de particule PM10, respectiv Podul de Piatră şi Bularga.
Digitalizăm și transparentizăm instituțiile de mediu implicate în combaterea poluării.
Vom înființa un call center și o aplicație web pentru preluarea în timp real a sesizărilor din partea populației cu posibilitatea consultării și implementării unor soluții optime de remediere a situațiilor apărute. Vom constitui o bază de date transparentă cu toate sesizările și modul de soluționare a acestora. De asemenea, vom trimite periodic un buletin de informare către ONG-uri cu privire la sesizările și acțiunile legate de protecția mediului și combaterea poluării.
Licitație pentru o soluție geospațială care să asigure gestiunea integrată a teritoriului (toate infrastructurile și serviciile Primăriei Iași) și implementarea soluției. Vor putea fi urmărite mult mai ușor toate actele de urbanism (autorizații, ceritficate, avize etc), va fi monitorizat stadiul lucrărilor la obiectivele de investiții, va fi integrat registrul spațiilor verzi și vor fi corelate absolut toate datele din Primărie cu datele geospațiale furnizate de această hartă oficială.
Utilizarea semnăturii electronice. Majoritatea serviciilor oferite de Primărie vor putea fi livrate și online. Vom încuraja, în special pentru companii, utilizarea semnăturii electronice astfel încât deplasarea la primărie să fie înlocuită cu trimiterea și primirea documentelor pe email, cu semnătură electronică securizată.
Înființarea unui departament de City Intelligence, care va aduna datele relevante pentru orașul Iași și le va publica pe un portal gratuit, astfel încât orice cetățean, antreprenor, cercetător sau IT-ist să le poate accesa și utiliza în propriile aplicații. A descoperi nevoi și tendințe este esențial pentru o administrație implicată, modernă și coerentă. Vom avea indicatori pentru locuire, construcții, demografie, criminalitate, calitatea aerului, curățenie, dezvoltare economică, educație, sănătate, cultură, sport, tineret, dezvoltare urbană, transport și multe altele. Modelul londonez este o bună inspirație: https://data.london.gov.uk
Afișaje digitale în stațiile de transport public și în parcări. Ieșenii vor afla foarte ușor locația mijloacelor de transport în comun sau disponibilitatea locurilor de parcare în parcările publice.
Calitatea aerului. Monitorizarea și menținerea calității aerului este unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului orașului. În ultimii ani au fost înregistrate frecvente depășiri ale indicatorilor de poluare a aerului, fapt ce prezintă riscuri grave pentru sănătate și mediu. Adoptarea principiilor moderne de mobilitate urbană, modificarea temporară a reglementărilor de trafic în zonele foarte poluate ale orașului sau oferirea de stimulente pentru bicicliști sau pietoni au ca rezultat îmbunătățirea calității aerului. Dar pentru a implementa aceste măsuri, Iașul are nevoie de date despre modul în care nivelurile de poluanți se schimbă în timp în anumite locații. Este nevoie de un sistem de monitorizare și management al calității aerului, bazat pe o rețea de senzori care să transmită datele în timp real și pe un soft cu algoritmi de predicție. În cazul în care sistemul indică un nivel ridicat de poluare a aerului dintr-o anumită zonă din oraș, autoritățile pot lua măsuri temporare, cum ar fi, de exemplu, restricționarea intrării vehiculelor grele în zona respectivă, în anumite intervale orare sau acordarea unui drum gratuit cetățenilor pentru a utiliza transportul public local. În plus, prin publicarea acestor date, permite persoanelor să evite zonele afectate.
Monitorizarea nivelului de zgomot ambiental. Poluarea fonică afectează atât sănătatea, cât și comportamentul oamenilor. Sunetul devine nedorit atunci când interferează cu activități normale, afectând negativ calitatea vieții. Cu ajutorul unui sistem de monitorizare a zgomotului în timp real, autoritățile vor putea răspunde rapid la probleme specifice. Acest sistem va centraliza și va oferi date pentru a sprijini decizia autorităților de a refuza sau impune condiții de control asupra unor proiecte care pot avea un nivel ridicat de zgomot
Gestionarea deșeurilor. Având în vedere creșterea rapidă a cantității și a costurilor deșeurilor solide, Iașul trebuie să își gestioneze mai bine deșeurile. Cu ajutorul unor sisteme integrate de monitorizare, autoritățile vor putea urmări depozitele de gunoi, pubelele și camioanele și ar putea optimiza rutele de colectare folosind datele furnizate și proiecțiile generate.
Trafic – Sisteme inteligente de transport public. Îmbunătățirea rețelelor de transport public prin intermediul tehnologiilor inteligente face ca această infrastructură să fie mai eficientă, mai utilizabilă și mai atrăgătoare. Acest lucru reduce traficul și congestia, deoarece mai multe persoane aleg să treacă de la utilizarea vehiculelor private la alternative de transport public. Sistemele de transport inteligente, pot integra toate formele de transport public urban și infrastructură fizică și digitală, pentru a-l face mai eficient, mai centrat pe pasageri și mai autonom. Multe dintre sistemele de transport public inteligent se bazează pe energii regenerabile, ceea ce permite reducerea emisiilor globale de combustibili fosili din transportul urban.
Trafic – Sisteme inteligente de gestionare a mobilității. Sistemele de management al mobilității în orașe acoperă numeroase aspecte ce țin de dinamica urbană, începând cu fluxul de trafic și infrastructura critică, până la gestionarea parcărilor și a șantierelor. Utilizând astfel de soluții putem integra sistemele de operare existente într-o platformă comună care oferă posibilitatea de a vedea în timp real cum funcționează rețeaua de mobilitate urbană. Informațiile oferite vor permite autorităților să detecteze și să rezolve mai rapid problemele și incidentele de trafic, să redirecționeze traficul în afara zonelor aglomerate, să ofere rute alternative în timpul lucrărilor de construcție, să gestioneze parcarea în tot orașul și, cel mai important, să împărtășească datele cu serviciile de urgență și operatorul de transport public, permițând acestora să aleagă cele mai bune rute.
Managementul energiei – iluminat stradal inteligent. Gestionarea energiei este una dintre cele mai solicitante probleme din centrele urbane, din cauza complexității sistemelor energetice și a rolului lor vital. Prin urmare, trebuie acordată atenție și efort semnificativ acestei probleme. Iluminatul inteligent este una dintre cele mai ușor de implementat tehnologii pentru ca orașele să treacă la o economie cu emisii reduse de carbon. Iluminatul pe bază de LED duce la scăderea facturilor de iluminat stradal cu 50% – 70%. Dezvoltarea unei astfel de rețele conectate la un sistem centralizat de management poate aduce beneficii imediate orașului prin posibilitatea controlului de la distanță. Concret, iluminarea poate fi programată (inclusiv cu intensitate diferită zonal sau pe fiecare stâlp), autoritățile pot fi notificate cu privire la întreruperi și avarii. De asemenea, un astfel de sistem va furniza date despre consumul de energie și va oferi instrumente analitice puternice pentru îmbunătățirea performanței sistemului de iluminat stradal. Nu în ultimul rând, pot fi folosiți senzori de mișcare care se activează și crește intensitatea luminii atunci când observă o mașină sau un pieton în zonă (dacă nu există activitate în zonă, lumina este reglată automat la un nivel minim). O astfel de rețea de iluminat stradal își acoperă singură costurile de implementare prin economiile de energie pe care le generează. În același timp, stâlpii de iluminat sunt infrastructura ideală pentru montarea sistemelor smart city: senzori, camere, echipamente etc.
Managementul energiei – Contorizare inteligentă. Contoarele inteligente sunt instrumente utilizate pentru a gestiona și înregistra energia electrică și performanța dispozitivelor electronice din casă. Ceea ce face ca acestea să fie „inteligente” este capacitatea lor de a furniza analize detaliate și precise privind utilizarea electrică în timp real sau la intervale prestabilite. Colectarea automată a unui spectru larg de date despre consumul de energie electrică poate elimina nevoia estimărilor de consum lunar și a vizitelor la domiciliu pentru citirea contorului. Printre avantajele contoarelor inteligente pentru consumatori se numără: feedback-ul mai bun și mai detaliat cu privire la consumul de energie, posibilitatea de a ajusta obiceiurile de consum pentru a reduce facturile la energie electrică, reducea numărului de întreruperi și defecțiuni la nivelul întregului sistem. Contoarele inteligente au însă avantaje și pentru companiile electrice: elimină citirile lunare de contor, monitorizează sistemul electric în timp real, oferă date precise pentru echilibrarea încărcărilor electrice reducând astfel întreruperile și defecțiunile, permite fixarea prețurilor dinamice, ajută la optimizarea profitului cu resursele existente.
Transformarea Iașului într-un smart city va contribui la dezvoltarea orașului în următoarele arii: • Dezvoltarea noilor afaceri și atragerea marilor companii spre Iași. Iașul va deveni mai atractiv pentru start-up-uri, dar și pentru companiile consacrate, ideile noi găsindu-și ușor suport în administrația locală. Relația cu instituțiile locale nu va mai reprezenta, ca până acum, o piedică în calea dezvoltării afacerilor, ci va veni în întâmpinarea nevoilor întreprinzătorilor, susținându-i atunci când aceștia au nevoie. Marile companii care au birourile în alte orașe ale țării sau ale Europei vor fi și ele interesate să investească în Iași pentru dezvoltarea afacerilor. O dată cu apariția în Iași a companiilor multinaționale, orașul se va deschide, devenind o a doua casă pentru mulți specialiști din diferite țări care oferă consultanță de specialitate filialelor naționale. Astfel, aceștia fiind obișnuiți cu conceptul de „smart city”, vor găsi în Iași o locație familiară și prietenoasă.
Promovarea orașului ca destinație modernă de turism. Iașul digitalizat, Iașul în care dispui de date online, în care te poți informa asupra mijloacelor de transport în comun, asupra hotelurilor, restaurantelor, muzeelor sau a altor modalități de petrecere a timpului liber, poate reprezenta un magnet pentru turiștii care caută o experiență românească modernă.
Implicarea oamenilor în rezolvarea problemelor municipalității. Asistăm la începutul fiecărui an la un simulacru de consultare bugetară organizată de actuala conducere a orașului. Un sistem digitalizat performant, în care locuitorii orașului se pot implica direct, contribuind cu idei, cu opțiuni asupra alocărilor financiare sau în care pot semnala derapaje este necesar pentru normalizarea relației cetățean – municipalitate
Informarea facilă a cetățenilor cu privire la activitatea instituțiilor publice. În ultimii ani, paginile de social media ale instituțiilor locale ieșene nu au făcut altceva decât sa crească notorietatea electorală a actualilor conducători. Propunem transformarea acestor pagini, astfel încât rolul lor să fie informarea corectă a cetățenilor referitor la activitățile care îi privesc în mod direct.
Auditul soluțiilor digitale existente, pentru a vedea care din ele funcționează, dacă și cum pot fi îmbunătățite și în ce măsură pot fi integrate într-o soluție software mai mare;
Realizarea sau identificarea unei soluții de identitate digitală care sa permită certificarea identității online în relația cu administrația, semnarea documentelor, plata taxelor sau solicitarea anumitor documente. În măsura în care este disponibil un serviciu existent recunoscut universal, acesta va fi folosit în detrimentul unei soluții implementate la cerere;
Interoperabilitate – realizarea unui sistem integrat de baze de date care să unifice toate informațiile disponibile la nivelul administrației locale;
Acolo unde este nevoie de servicii de stocare, se vor utiliza în mod exclusiv serviciile de stocare în cloud, acestea având un preț mai redus comparativ cu varianta stocării pe echipamentele achiziționate separat. În plus, stocarea în cloud asigură un plus de stabilitate, siguranță și securitate a datelor;
Înainte de dezvoltarea oricărui proiect digital, vor fi identificate soluții software existente Open Source care ar putea fi utilizate. Astfel, costurile de dezvoltare vor fi reduse, iar termenele de livrare vor fi mult îmbunătățite;
Implementarea unui punct unic de acces către soluțiile digitale oferite de administrație, atât în versiune web cât și sub forma unei aplicații pentru mobil;
Implementarea unui sistem de feedback anonim pentru fiecare soluție digitală existentă în administrație;
Măsurarea gradului de utilizare a fiecărei aplicații și publicarea rezultatelor;
Educarea continuă a angajaților primăriei în direcția folosirii instrumentelor digitale; aceștia, la rândul lor, vor oferi sprijin cetățenilor în utilizarea soluțiilor digitale.
Eficiența administrației depinde în mare măsură și de transparența activității și a proceselor decizionale.
Raportul european Open Data in Europe plasa România pe locul 22 în 2019, într-o scădere abruptă față de anii anteriori. Iașul trebuie să fie un oraș în care activitatea administrației și deciziile luate trebuie să fie transparente, bazate pe date reale și verificabile.
Pe 26 martie 2019, Municipiul Iași a preluat coordonarea rețelei Open & Agile Smart Cities (OASC) România (compusă din Botoșani, Iași și Suceava), structură care deține cea mai importantă bază de date a standardelor orașelor de mâine pentru date deschise, servicii și tehnologie. Cu toate acestea, când vorbim de date deschise la Iași, singurele pe care le putem găsi sunt datele GPS ale mijloacelor de transport, publicate de compania de transport public prin portalul propriu. Aceste date sunt folosite în prezent de dezvoltatorii aplicațiilor MoovIT și HereditIS.
Transparența este unul dintre principiile de bază ale unei bune guvernări și se sprijină pe dreptul cetățenilor de a fi informați. Este esențială în combaterea corupției și în creșterea participării cetățenilor în procesul decizional. Transparența este calea spre îmbunătățirea atât a calității serviciilor publice, cât și a satisfacției cetățenilor.
Transparența proactivă se manifestă atunci când informațiile de importanță publică sunt publicate înainte de a fi solicitate de comunitate, astfel putând fi evitate conflictele de natură juridică cu cetățeanul și chiar eliminarea nemulțumirilor din interiorul comunității, în timp ce transparența reactivă este atunci când informațiile sunt puse la dispoziție la cererea expresă a comunității. Adoptarea proactivă a unei atitudini transparente presupune alocarea resurselor necesare, atât materiale cât și umane, și stabilirea unor mecanisme de aplicare pentru a se asigura că informațiile sunt disponibile, relevante, clare, gratuite sau la costuri foarte mici și, cel mai important, actualizate.
Transparența generează feedback, feedbackul generează responsabilitate, iar responsabilitatea generează îmbunătățirea serviciilor publice.
Oricine trebuie să aibă acces direct la informații publice, fără necesitatea de a formula și depune cereri întemeiate pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără termene de 30 de zile, fără a „săpa” după date în „cotloanele” site-urilor instituțiilor publice sau fără procese în cadrul instanțelor judecătorești.
Soluția: Open data by default, accesibile tuturor, publicate în timp real, inclusiv în format machinereadable (XML-uri, SQL-uri, API-uri de tip push sau pull). Una din cele mai mari provocări în această direcție este conștientizarea scăzută în ceea ce privește importanța datelor deschise. Această conștientizare scăzută se manifestă atât la nivelul entităților care publică date, cât și la cei care ar trebui să le utilizeze. În consecință, publicarea datelor deschise nu este o prioritate pentru actuala administrație, iar potențialii utilizatori finali nu sunt conștienți de importanța și utilitatea acestor informații. Din perspectivă tehnică, o altă provocare este lipsa unei infrastructuri din care pot fi culese și publicate date de calitate.
Accesul public la datele deschise este doar primul pas înspre utilizarea eficientă a lor, fiind totodată necesară existența unor instrumente de căutare prietenoase cu utilizatorul, cât și a unor soluții de accesare mobilă.
Toate aceste deziderate pot fi atinse prin crearea unei platforme de tip Open Data, prin care sa fie publicate în timp real, atât în format “human readable”, cât și în format “machine readable”. O astfel de platformă trebuie să asigure pentru utilizatori posibilitatea de a căuta conținuturi în metadate sau în datele propriuzise, posibilitatea de a explora sau vizualiza date după categorii, vizualizarea datelor într-un mod grafic, inclusiv hărți, grafice sau diagrame, posibilitatea de a descărca date în formate compatibile cu cele mai comune scheme de metadate (XML, JSON, etc.), posibilitatea de a accesa datele prin REST API și, nu în ultimul rând, posibilitatea de a face comentarii și a furniza feedback.
Datele puse la dispoziție vor servi atât publicului cât și decidenților și vor îmbunătăți activitatea administrației publice astfel:
O administrație eficientă trebuie să fie nu doar transparentă ci și să se consulte în permanență cu cetățenii pentru adoptarea celor mai bune decizii. În sprijinul guvernanței consultative și co-participative, orașe moderne precum Madrid, New York, Utrecht, Torino, au integrat platforme software open-source și gratuite, precum Decidim sau Consul, care facilitează interacțiunea între autorități și cetățenii săi. Pentru Iași, avem în vedere mai multe soluții:
Noi creșe și grădinițe. Începutul în viață este foarte important. Accesul la învățământul preșcolar înseamnă șansa dezvoltării abilităților sociale, atât de importante mai târziu: de a comunica, a exprima emoții, de a împărți și a forma prietenii. Dezvoltările imobiliare au venit în Iași fără o dezvoltare similară în infrastructura socială. Vom construi câteva creșe și grădinițe noi, în cartierele care au cea mai mare nevoie de ele: Nicolina, CUG, Bucium și Bularga, printre altele.
Dotarea tuturor școlilor cu laboratoare de știință (biologie, robotică, chimie, fizică) și informatică. Ne confruntăm deja cu schimbări tehnologice majore, iar copiii noștri trebuie să fie pregătiți pentru o lume în care automatizarea devine normală. Cercetarea genetică și inteligența artificială vor fi domenii importante în viitor, de aceea laboratoarele de știință din școli sunt o investiție necesară și eficientă.
Alocări bugetare pe principii de transparență, eficiență și performanță. Alocările bugetare de la Consiliul Local (CL) se fac, în prezent, pe criterii arbitrare, în funcție de relațiile dintre directori și decidenții din Primărie. Propunem ca administrația locală, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), să elaboreze o metodologie de evaluare a fiecărei școli pe baza a două principii majore: performanță și incluziune. Astfel, finanțarea unităților de învățămînt se va putea face pe criterii obiective, iar școlile cu excelență în performanță, precum și cele cu excelență în incluziune vor fi premiate. Școlile care obțin calificative mici vor putea intra într-un proces de ameliorare și monitorizare, cu sprijin punctual pentru îmbunătățirea actului didactic. Totodată, aceste școli pot fi sprijinite cu expertiză de către conducerea școlilor performante. În acest moment, lipsesc demersurile colaborative de la nivelul școlilor din Municipiul Iași. Tot pentru optimizarea utilizării fondurilor publice, vom digitaliza managementul infrastructurii școlare, prin dezvoltarea unei aplicații pentru urmărirea în timp real a necesarului la fiecare școală în parte. În prezent, procesul de achiziție a materialelor didactice este unul greoi și învechit: se fac referate de necesitate la nivelul școlii (inițiate de profesori, aprobate de conducerea școlilor), care ajung la Primărie, iar mai departe intră într-un malaxor birocratic. Printr-o astfel de aplicație, conducerea fiecărei școli poate introduce necesarul de materiale trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie, astfel încît să existe transparență și previziune.
Constituirea de consorții școlare. Consorţiile sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, formate din două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, în baza unui contract de parteneriat, încheiat între acestea. Stimularea de către Municipalitate a acestor structuri este importantă pentru că o caracteristică pregnantă a sistemului de învățămînt din Iași este fragmentarea și numărul mare de unități școlare mici. Consorțiile școlare pot oferi mai multe oportunități cadrelor didactice în privința mobilității (în interiorul consorţiului se pot face completări de normă) și diversificarea oportunităților de învățare pentru elevi. Elevii vor putea beneficia nu numai de cursurile opționale oferite de școala proprie, ci și de opțiunile educaționale oferite de toate școlile din consorțiu. Se pot desfășura activităţi educaţionale de tip ateliere de lucru, dezbateri, discuţii tematice, seminare, vizite de responsabilizare socială şi civică a elevilor în spaţii aparţinând tuturor unităţilor din consorţiu. De asemenea, infrastructura din incinta școlilor va fi folosită în comun. De exemplu, în cadrul consorțiului, o școală cu un număr prea mare de elevi poate delocaliza clasele de învățământ primar într-o școală cu spații excedentare, neutilizate. Sibiul este unul dintre orașele care a aplicat cu succes constituirea de consorții școlare, iar rezultatele sunt extraordinare pentru elevi, părinți și profesori. Consiliul Local poate stimula formarea consorțiilor școlare prin bugetarea prioritară, favorizată, a unităților școlare care formează consorții școlare.
Corp profesoral de elită. Numeroase studii au demonstrat că principalul factor responsabil de calitatea educaţiei este cadrul didactic. Iașul trebuie să atragă cele mai bune cadre didactice, dacă doreşte să aibă cel mai bun sistem de învăţământ preuniversitar din țară.
Creșterea performanțelor școlare ale elevilor. Primăria trebuie să încurajeze elevii cu performanțe școlare extraordinare (olimpici la nivel național sau internațional, premianți la concursuri la nivel european sau mondial etc.), dar și să sprijine creșterea performanțelor pentru întreaga populație școlară. Atenția publică și a autorităților, în ultimii ani, este doar pe elevii excepționali. Pentru a reechilibra balanța, propunem:
Constituirea centrelor de educație alternativă. Toate studiile arată că un mic procent dintre elevi și studenți intră în câmpul muncii în domeniul în care au absolvit facultatea sau liceul. Un Centru de Educaţie Alternativă (CEA) este o înţelegere contractuală între agentul economic, universitate şi Inspectoratul şcolar, în vederea furnizării unor servicii educaţionale. De pildă, câteva firme de IT, Facultatea de Informatică şi Inspectoratul Școlar stabilesc o înţelegere pentru pregătirea accelerată a forţei de muncă pentru IT. Un curs de Java sau de QA în IT poate fi oferit, după orele de curs, elevilor de peste 16 ani. Facultatea de Informatică ar putea recunoaşte unui absolvent al cursului un număr de credite, dacă el ar urma să devină student la respectiva facultate. Agenţii economici ar putea avea mai rapid forţa de muncă necesară, iar Inspectoratul şcolar ar putea recunoaşte aceste cursuri ca parte a CDL (curriculum la decizia şcolii), iar elevii doritori ar beneficia de o învăţare accelerată a unor tehnologii informatice, mai rapid decât procesul din cadrul sistemului clasic de învăţământ. CEA ar face educaţia mai dinamică şi mai versatilă în raport cu nevoile pieţei, cerinţă greu de satisfăcut prin sistemul clasic de învăţare. Autorităţile locale ar avea rolul de a mobiliza actorii pentru constituirea CEA şi de a asigura infrastructura necesară. Printr-o conlucrare eficientă cu AJOFM, o serie de fonduri europene pot fi atrase pentru constituirea unor astfel de centre. Preocuparea centrală trebuie să fie aceea de a oferi cât mai multe trasee posibile, prin care tinerii să dobândească competenţele profesionale de care ei şi economia locală au nevoie. Traseul clasic de educare (oferirea educaţiei în acelaşi ritm, pentru toţi, pe un traseu strict secvenţial: liceu de o anumită specializare – universitate) este insuficient. El e tot mai puţin compatibil cu o piaţă a muncii foarte versatilă şi cu mentalitatea „generaţiei digitale”.
Școala din cartier, la fel ca școala din centru. Discriminarea în privința finanțării școlilor trebuie să înceteze. În prezent, atenția este cu preponderență îndreptată spre școlile ”din centru”, iar școlile de la periferie, din cartiere, sunt tratate în plan secundar. Vom schimba această abordare prin creșterea transparenței și alocarea fondurilor pe baza unor criterii obiective. Școlile ”de cartier” trebuie să fie la fel de bine dotate și la fel de atractive ca cele din centru, nu doar pentru respectarea principiului de ”șanse egale pentru toți”, dar și ca măsură de decongestionare a traficului.
Investiții pentru reabilitarea terenurilor de sport din curtea școlilor și acces gratuit după terminarea orelor de curs și în vacanță. Deschidem curțile școlilor și le modernizăm, pentru ca toți tinerii din comunitate să aibă acces la baze sportive de nivel occidental. Primăria trebuie să susțină cu prioritate sportul şcolar şi sportul de masă. Terenurile de sport trebuie să fie amenajate pentru a se putea practica sporturi diverse. Elevul va putea decide dacă în timpul liber va dori să urmeze cursurile unui anumit sport la un club privat din comunitate sau va dori să îl practice în timpul liber cu alţi prieteni, având la dispoziţie aceste terenuri din curţile şcolilor şi din cartiere. Aceste terenuri trebuie să fie deschise permanent elevilor, deoarece nu toţi au mijloacele financiare pentru baze sportive cu acces plătit.
Construirea unui campus școlar la standarde moderne în Iași. Includerea liceelor tehnologice din oraș într-un campus școlar la standarde moderne ar putea transforma Iașul într-un reper național pentru învățământul tehnologic. Cuprinderea într-un singur campus școlar a liceelor care acum își desfășoară activitatea în condiții improprii, greu de întreținut sau periculoase din punct de vedere al securității elevilor înseamnă, pe lângă condiții normale de desfășurare a activităților conform standardelor occidentale, și costuri de întreținere reduse. Un bun exemplu este Liceul de Informatică din București, investiție de 20 milioane euro, dotat cu 100 săli de clasă, 30 laboratoare didactice și de cercetare, 4 săli de cinema, 2 biblioteci, sală de mese cu 600 locuri, 6 săli de sport acoperite, 6 terenuri de sport exterioare, sală multifuncțională cu circa 800 locuri, pe o suprafață de 26.000 mp.
Dezvoltarea infrastructurii culturale. Proiectul major pe care îl propunem este crearea unui Muzeu de artă și tehnologie, în urma unui concurs internațional de arhitectură. Muzeul va fi centrat pe arta contemporană est-europeană – mai ușor și ieftin de achiziționat decît cea occidentală – și tehnologie – principala sursă de venit pentru orașul Iași în următorii ani. Acest obiectiv cultural va reprezenta un element major de diferențiere a Iașului în raport cu orașele concurente și va oferi expoziții bazate pe influența noilor tehnologii asupra artei și culturii contemporane, centre de inovație și rezidență, pedagogie muzeală inspirată din ultimele tendințe în domeniu.
Alte proiecte:
Dezvoltarea și asigurarea sustenabilității sectorului cultural independent. Va fi constituit un fond pentru acoperirea cofinanțării tuturor organizațiilor ieșene care aplică la fonduri europene sau naționale, în scopul creșterii atragerii de fonduri în sectorul cultural independent ieșean și sporirii capacității organizaționale a acestora. Vom aloca cel puțin 2% din bugetul orașului Iași pentru finanțarea și consolidarea sectorului cultural independent. Vom înființa un birou cu profesioniști care să ofere gratuit consultanță persoanelor fizice sau juridice care vor să aplice la finanțări naționale și internaționale.
Promovarea artei contemporane, sub toate formele ei de manifestare. Vom finanța cu precădere proiectele de artă contemporană, vom stimula colaborările inter, multi și transdisciplinare, prin folosirea creativității și proprietății intelectuale, pentru generarea de produse și servicii inovatoare. De asemenea, vom stimula instituțiile aflate în subordinea administrației locale să își actualizeze programarea culturală prin mutarea accentului către arta contemporană în toate formele ei de manifestare.
Reconectarea scenelor artistice ieșene la trendurile globale. Proiect major pe care îl propunem este resuscitarea Bienalei Periferic, prima bienală internațională de artă contemporană din România postcomunistă. De asemenea, avem în vedere următoarele măsuri:
Încurajarea producției culturale de calitate. Primul pas în această direcție este depolitizarea instituțiilor culturale aflate în subordinea Primăriei și a Consiliului Județean și angajarea de manageri culturali prin concursuri naționale transparente. De asemenea, este nevoie de un corp de experți locali și naționali care să fie consultați înainte de luarea oricărei decizii cu privire la strategii culturale. Vor fi organizate concursuri naționale și internaționale, în funcție de importanța spațiului vizat și dimensiunea finanțării, pentru orice nouă lucrare de artă în spațiul public. De asemenea, administrația locale nu se va amesteca în deciziile referitoare la calitatea producției culturale (evaluarea va fi externalizată către un grup de experți independenți, neafiliați politic).
Creșterea accesului la cultură și dezvoltarea de noi audiențe. Proiectul major pe care îl propunem este ComunitART . Vom regândi evenimentele din jurul Sărbătorilor Iașului, în sensul integrării aspectelor laice și religioase într-un festival la care să poată participa întreaga comunitate locală, cît și cei care vizitează orașul în acele zile. Proiectul propune un traseu aflat pe o linie ideala între teza religioasă (pelerinajul la Catedrala Metropolitană), anti-teza laică (o întîlnire în forma artei participative, între pelerini, publicul larg local și organizațiile implicate activ în comunitate, inclusiv o zonă de instalații new-media care să îmbine arta și tehnologia) și sinteza, sub semnul inovației artistice, cu o scena dedicată pentru teatru, muzică, performance și dans contemporan de inspirație religioasă (buget: 200.000 euro / anual, identic cu sumele cheltuite în 2019 de Primărie). Alte soluții:
Utilizarea culturii ca factor de coeziune socială și regenerare urbană.
Soluții:
Atragerea și retenția artiștilor și industriilor creative.
Soluții:
Integrarea industriilor culturale și creative în rețele naționale și internaționale și atragerea de finanțări europene.
Soluții:
Crearea unui organism independent de monitorizare a implementării strategiei culturale. Fără crearea unui organism independent de monitorizare a modului în care este implementată strategia, există riscul ca mare parte din măsurile propuse și adoptate de administrația locală să rămână doar la stadiul de promisiuni și bune intenții. Acest organism trebuie învestit cu prerogativele necesare și susținut financiar în primii trei ani de la înființare, până la căpătarea unei independențe financiare graduale prin aplicarea la diverse proiecte cu finanțare nerambursabilă. Un exemplu de funcționare și bune practici este Centrului Cultural Clujean, un ONG delegat de toate părțile interesate din Cluj (organizații și instituții culturale locale, universități, cluburi de afaceri, asociații ale societății civile, administrația locală și regională etc.) să acționeze ca reprezentant al intereselor lor, este implicat în dezvoltarea și monitorizarea tuturor strategiilor asumate de oraș și județ.
Cartierul Sporturilor. Proiectul major pe care îl propunem este Cartierul Sporturilor, prin care vrem să creăm un loc unde sportul de performanță și cel de masă să se îmbine într-un complex al arenelor sportive. Îl vom construi pe șes Bahlui, pe 40 de hectare deținute de municipalitate. Cartierul Sporturilor va include un stadion de fotbal la standarde europene, o sală polivalentă care va găzdui meciurile echipelor locale și cele naționale, un bazin de înot olimpic, Aqua Park, parcuri de fitness, locuri de recreere, săli de forță și o pădure urbană. De asemenea vom construi un cămin unde vom găzdui persoane din mediul rural care vor practica sporturi la echipele ieșene și pe cei din municipiu care au nevoie de acest lucru, asigurândule cazare și masă pentru perioada în care vor performa pentru Iași.
Reînființarea echipelor de rugby, handbal, volei și baschet ale orașului nostru, care au fost închise pe rând în ultimii ani. Aceste echipe trebuie susținute pentru a le arăta tinerilor că pot avea un viitor în Iași, pentru a le oferi modele de urmat și pentru a oferi publicului șansa de a asista la competiții dedicate acestor sporturi.
Reabilitarea stadionului de rugby și sauna de la Stadionul Tineretului sunt promisiuni pe care ieșenii leau auzit de foarte mult timp, dar care nu s-au concretizat până acum. Vom investi în aceste proiecte și le vom reda sportului și sportivilor.
Revitalizarea Asociațiilor Județene Sportive este un alt obiectiv foarte important pe care dorim să îl realizăm. Prin aceste asociații se pot scrie proiecte și se pot accesa atât fonduri naționale dedicate sportului cât și fonduri europene.
Transparența în gestionarea banilor alocați echipelor locale este obligatorie. Pentru a evita suspiciunile de fraudă care au existat până acum, toate achizițiile se vor face respectând cu strictețe legea, iar salariile și costurile echipelor vor fi publice.
Atragerea de noi resurse financiare din domeniul privat. Sponsorizările reprezintă unul dintre mecanismele principale de finanțare a sportului peste tot în lume. Iașul trebuie să încurajeze echipele locale să utilizeze în mod corect și transparent acest mecanism.
Montarea de aparate de fitness în parcurile din cartiere pentru încurajarea sportul de masă. Aceste aparate vor putea fi folosite de fiecare cetățean, indiferent de vârstă, ceea ce va îmbunătăți sănătatea și modul de viață al ieșenilor.
Sprijinirea tinerilor din Iași. Vom coordona schimburi de experiență cu alte cluburi din țară și afară, pentru a intra în contact cu cele mai bune practici de organizare și de antrenament.
Organizarea unor turnee sportive între echipe de amatori pe diferite sporturi (fotbal, baschet, volei, badminton, tenis de masă, streetball, tenis de picior, tenis de câmp). La aceste concursuri va putea participa orice locuitor al municipiului Iași, iar premiile oferite pot fi asigurate de sponsori. Antrenorilor vor fi încurajați să asiste la aceste competiții în vederea selecției de tinere talente. La aceste competiții, dar și la cele din circuitul profesionist, serviciul medical va fi asigurat în mod gratuit.
Organizarea unor concursuri de ciclism pentru amatori. Acesta va fi promovat în școli și universități, fiind organizat pe diferite categorii de vârste, pentru anduranță și viteză.
Lansarea proiectului Aduceți copiii la stadion! prin care tinerii vor putea asista în mod gratuit la meciuri, vor putea participa la diferite concursuri în pauzele dintre reprize și vor gândurile lor de încurajare prin diferite videouri sau scrisori.
Crearea și promovarea competițiilor sportive între școli și între universități pentru o arie mai largă de sporturi, iar câștigătorii să poată practica sportul favorit alături de jucători profesioniști de la echipele de club ale orașului.
Identificarea și promovarea sportivilor care au rezultate bune și foarte bune la competiții naționale și internaționale. Aceștia pot ajuta la imaginea orașului și pot fi modele pentru tinerii care doresc să facă performanță. Jucătorii echipelor ieșene vor merge în școli pentru a fi cunoscuți de elevi și pentru ca aceștia să afle povestea lor.
Încurajarea școlilor să își pună la dispoziție terenul de sport în mod gratuit pentru elevi în afara programului școlar. De asemenea, vor fi identificate spații unde vor putea fi amenajate terenuri de sport, în afara celor aferente școlilor.
Lansarea proiectului Hai la joc cu sportivul tău preferat prin care jucători din diferite sporturi vor practica alături de un jucător profesionist.
Sprijinirea Clubului Sportiv Școlar Unirea (CSSU) și a Liceului cu Program Sportiv (LPS) și asigurarea unei bune colaborări între acestea pentru a asigura un mediu propice de creștere a viitoarelor talente ale sportului ieșean.
Pentru sportivii profesioniști, ne vom asigura că bonusurile de performanță sunt motivante și se traduc în rezultate în domeniul sportiv. Alte facilități pe care le avem în vedere pentru această categorie: transport public gratuit pentru sportivi de acasă la antrenamente și invers, cantonamente în complexul pe care îl vom amenaja pe Bahlui, echipament asigurat pentru toți jucătorii echipelor ieșene.
Nu în ultimul rând, pentru popularizarea sportului în rândurile cetățenilor, la meciurile importante ale echipelor sau ale sportivilor ieșeni se va asigura un ecran de dimensiuni mari, care va fi amplasat în aer liber, pe rând, în Piața Unirii și în mai multe cartiere din Iași, unde meciurile vor putea fi urmărite de către toată lumea.
Evaluarea sănătății populației
Transparentizarea politicii de dezvoltare
Finanțarea mai bună a sistemului sanitar
Strategia de sănătate a Iașului
Promovarea sănătății și igienei comunitare
Vom face parteneriate pentru promovarea asistenței medico-sociale comunitare, a navigatorilor de pacienți, a telemedicinei. De asemenea vom derula acțiuni de promovare a vieții sănătoase, a planificării familiale și igienei comunitare, precum și campanii de depistare a bolilor care sunt principalele cauze ale mortalității ieșenilor.
Iașul poate și trebuie să promoveze un turism sustenabil care îmbină istoria, cultura urbană, tradiția și potențialul economic și geografic al zonei. În linie cu bunele practici ale turismului modern, accentul va cădea pe valorificarea atracțiilor zonale, pe crearea unui cadru propice dezvoltării activităților turistice și pe susținerea inițiativei private. Măsuri:
Promovarea Iașului ca destinație și atracție turistică
Digitalizarea destinației turistice „Iași”
Crearea unei aplicații mobile turistice care să ofere posibilitatea planificării experienței în Iași în funcție de interese. Aplicația trebuie să înglobeze mai multe funcționalități: punctele de atracție turistică grupate după domenii (cultură, istorie, patrimoniu religios, arhitectură, aventură, shopping, tineret etc.), restaurante grupate dupa tipul experienței pe care îl ofera (tradițional, internațional, cu specific etc.), hoteluri, evenimente, transport în comun, inclusiv planificarea călătoriei, închirieri auto, propuneri de experiențe (excursii, activități, tururi) în funcție de domeniul de interes. Promovarea aplicației se va putea realiza atât prin parteneriate cu unitățile de cazare existente la nivelul județului Iași cât și prin intermediul campaniilor de promovare a brandului Iași.
Crearea de circuite turistice (activități turistice) în funcție de domenii de interes. Aceste circuite turistice, de una până la trei zile, vor putea fi alese de turiști în funcție de domeniul de interes.
Susținerea unităților de cazare prin oferirea de suport educativ. Crearea unor programe de training adresate personalului din unitățile de cazare, care să poată fi accesate gratuit și care să ridice standardele de găzduire existente.
Dorim o diaspora implicată, angajată, conectată la viața și proiectele județului Iași, și a cărei eventuală repatriere să fie facilitată la nivel administrativ, social și educațional. Emigrarea este problema majoră a României și, fără diminuarea fluxului celor care părăsesc țara, fără revenirea masivă, fizică sau cel puțin participativă a celor plecați, România va întâmpina mari dificultăți în viitor, oricât de bune ar fi programele elaborate în alte domenii. Prin urmare, ne propunem să construim un model de interacțiune cu Diaspora bazat pe inițiative locale, legături afective, parteneriate sociale, culturale, științifice și de afaceri. Implicarea va fi legată de domenii precum Rural, Turism, Cultură, Educație, Antreprenorial, prin programe de repatriere fizică sau de la distanță, prin participare la proiecte comune, serbări și festivaluri, investiții și facilități administrative. Măsuri:
Localizarea și maparea Diasporei ieșene. Există o tendință de coagulare a emigrației în zone unde deja există predecesori, deci se pot localiza relativ ușor aceste comunități, mai ales în mediul rural. Printr-o combinație de date locale și la nivel național dorim sa creăm o hartă a diasporei ieșene.
Implicarea diasporei în viața Iașului și comunicare, atât pe cale afectivă (noutăți, poze de acasă), economică (proiecte comune, locuri de muncă), socială (consilii consultative comunitare, festivaluri în colaborare cu direcția turism), cât și civică (participare la vot, candidați etc.). Comunicarea cu diaspora trebuie permanentizată atât în mediul online, cât și prin întâlniri periodice, culturale, religioase, de antreprenoriat și altele. Un portal Global Moldova, susținut de la Iași, care ar agrega informații despre diaspora și oportunități de implicare în țară, precum și utilizarea social media, newsletter, radio și TV, ar fi instrumente esențiale pentru o comunicare activă și permanentă.
Creșterea proiectelor prin instrumente de tip Local Diaspora Engagement Fund, prin microfinanțare, donații, desemnare de ,,ambasadori’’ în diaspora dintre oamenii cu resurse financiare și influență. Proiectele trebuie sa aibă flexibilitate și continuitate.
Sprijin pentru familii. Copiii celor repatriați au de multe ori dificultăți de integrare în sistemul de învățământ românesc. Se impune un ajutor suplimentar în orientarea lor socială și îmbunătățirea cunoașterii limbii române la nivelul vârstei lor. Au nevoie de sprijin nu doar copiii celor care se întorc, ci și ai celor care sunt încă la muncă în afara țării. În Iași sunt copii ai căror părinți sunt plecați. Acești copii sunt vulnerabili, ușor de marginalizat și în risc de excluziune și abandon școlar. Într-o situație comparabilă sunt și părinții celor plecați la muncă, mulți dintre ei rămași singuri și fără niciun ajutor. Atât copiii cât și părinții trebuie sprijiniți.
În spiritul de toleranță și ospeție locală, dorim să implementăm un model de integrare în viața socială, politică și economică a municipiului a imigranților. Iașul a fost până nu demult orașul în care studenții străini făceau anul de pregătire și învățare a limbii române. Azi sunt multe comunități (italiană, franceză, arabă și altele) care s-au stabilit în oraș și pe care le dorim integrate în comunitatea a orașului.
Iașul trebuie să fie o societate coezivă, preocupată de atingerea unui grad crescut al calității vieții, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării personale a cetățenilor aflați în dificultate. Autoritatea locală își va asuma responsabilitatea pentru alocarea de fonduri suficiente pentru o mai bună organizare a serviciilor sociale, cu respectarea legislației în vigoare. Urmărim ca, prin programe sociale integrate, să oferim fiecărui copil șansa intrării în maturitate cu o calificare cerută pe piața muncii și de calitate corespunzătoare ocupării unui loc de muncă. Pentru un centru universitar modern, cu specialiști de referință în domeniul educației, administrației publice, a științelor economice și politice, este obligatoriu ca autoritatea locală să facă eforturi pentru ca toți membrii comunității să aibă șansa realizării propriului potențial.
În cadrul primăriilor reședință de județ, serviciile sociale sunt în atribuția Direcției de Asistență Socială (DAS), care are ca obiect de activitate ”înfăptuirea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială pentru protejarea persoanelor care datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială”. Direcția operaționalizează două categorii de ajutoare: (1) alocările prevăzute de lege, anume: Venitul minim garantat, Ajutorul pentru persoane și familii aflate în dificultate și Ajutorul pentru încălzirea locuinței, și (2) servicii sociale proprii ale autorității locale, aflate la latitudinea primarului și CL. Proiectele proprii ale primăriei intră în portofoliul DAS ca proiecte mari (centre de zi sau rezidențiale de asistență socială, cu statut de sine stătător) sau ca programe pentru persoane aflate în dificultate, defavorizate sau doar acțiuni ocazionale destinate anumitor categorii sociale vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, veteranii de război, persoane cu nevoi speciale de sănătate, de educație sau de muncă.
Portofoliul de servicii sociale la latitudinea primăriei este un descriptor important al calității administrației locale, al viziunii, valorilor, bunei credințe și eficienței sociale a primarului. Din păcate, în mandatul primarului actual constatăm că proiectele sociale derulate în ultimii patru ani sunt în continuă diminuare. Din rapoartele de activitate ale primarului, rezultă că Centrele sociale s-au redus de la 9 în 2017 la 6 în 2019, acțiunile sociale s-au redus și ele de la 11 în 2017 la 9 programe în 2019. De asemenea, se poate constata că proiectele proprii ale primăriei sunt populiste și de slabă calitate. Din rapoartele de activitate ale DAS și din descrierea acțiunilor sociale, observăm că indicatorii de rezultat ai acestor programe sunt exclusiv de natură cantitativă, nu și calitativă, ceea ce nu permite o evaluare a eficienței cheltuielii acestor resurse.
Cel mai îngrijorător lucru, prin efectele pe termen lung, este irosirea resursei umane calificate prin părăsirea timpurie a școlii de către un segment larg din populația școlară. Date statistice ale INS (Institutul național de Statistică) și ISE (Institutul de științe ale Educației) spun multe despre calitatea asistenței sociale a elevilor. Absenteismul, abandonul școlar și analfabetismul funcțional sunt fenomene care persistă la nivele îngrijorătoare, în pofida resurselor financiare consistente cheltuite din fondurile europene nerambursabile, a eforturilor sistemului de învățământ și ale acțiunilor de sprijin înfăptuite de autoritățile locale. Absenteismul reduce cu 10 – 15% timpul mediu al prezenței la școală, 1,5% dintre elevi abandonează anual școala, 44% se dovedesc a fi analfabeți funcțional; 15% dintre absolvenți nu se înscriu la examenele de finalizare a ciclurilor preuniversitare, 25% din cei care participă nu promovează evaluarea națională sau bacalaureatul. Acestea sunt doar câteva date care arată necesitatea implicării autorităților locale în viața de zi cu zi a membrilor comunității cu proiecte mai consistente, mai complexe și mai eficiente.
Ce vom face pentru a oferi un sprijin real celor care au nevoie de el:
Continuăm programele eficiente. Vom analiza oportunitatea și eficiența tuturor programelor și a acțiunilor proprii ale Primăriei Iași, le vom îmbunătăți în folosul real al beneficiarilor și al societății și le vom pune în aplicare cu maximum de profesionalism și transparență. Cetățenii, inclusiv beneficiarii de sprijin, nu vor pierde ceea ce au deja, ci vor câștiga. Mai precis, vor afla mai ușor din documentele publice pe ce sunt cheltuite veniturile primăriei, vor afla nu doar numărul ci și nivelul de calificare a personalului angajat în diferite direcții, servicii, compartimente, birouri, centre ale autorității locale. Nu în ultimul rând, vor afla din rapoartele primarului realizările, dar și limitele serviciilor și activităților primăriei.
Venim cu propuneri de noi programe.
Măsuri ameliorative pentru categorii vulnerabile
Numele meu este Filip Havârneanu și sunt președintele filialei municipale USR Iași. Înainte să intru în politică, am făcut parte din mai multe ONG-uri și am avut funcții de conducere în organizații studențești, implicându-mă activ în proiectele societatății civile.
